• Programul ofera posibilitatea vizualizarii:
  • regiunilor de zi si noapte pe glob
  • boltii ceresti deasupra locului de observare
  • orizontului sub un unghi stabilit de utilizator
  • campului vizual al unui instrument astronomic
  
  
  • orbitelor corpurilor din sistemul solar, inclusiv a cometelor sau asteroizilor selectati



• Programul poate fi actualizat cu ultimele descoperiri. De exemplu, in cazul cometelor noi, se gasesc date in formatul acceptat de "Home Planet" la adresa
  http://cfa-www.harvard.edu/iau/Ephemerides/Comets/SoftwareComets.html care trebuiesc copiate in fisierul Comhp.csv sau Cometnew.csv (pot fi deschise si salvate cu Excel).



• Locul de observare trebuie introdus in fisierul Sitename.txt in grade centesimale.



• Setarile initiale se pot modifica din fisierul HPLANET.ini aflat in folderul Windows, astfel incat programul sa se incarce din locatia si cu configuratia dorita.

Am încercat patru versiuni ale acestuia, fiecare avand avantaje si dezavantaje. Nu am reusit sã folosesc functiile center mode, respectiv shift and combine în nici una din variante.
Nu se pot pãstra pe un calculator toate versiunile astfel încat sã fie operationale. Fiecare necesitã un alt fisier pictor.ini în directorul Windows. La instalarea unei versiuni acest fisier este înlocuit (poate fi recuperat din folderul Backup).
Help-ul programului nu ajuta prea mult deoarece este copiat de la o versiune la alta fara nici o modificare, astfel incat unele functii nu exista in versiunile noi, dar apar in schimb altele fara nici o explicatie.
Voi enumera dificultãtile pe care le-am avut în utilizarea fiecãrei versiuni.

• În fisierul text atasat imaginii programul salveazã eronat timpul de expunere folosit. Pentru a-l avea putem sã îl trecem în numele fisierul sau sã îl introducem manual în cãsuta Notes.

• Tot în fisierul text programul ar trebui sã treacã automat ora la care s-a fãcut expunerea. Aceasta apare, dar diferã cu multe ore de informatia realã.

• Uneori, programul se blocheazã dacã se apasã în timpul unei operatii tasta Cancel. Din acest motiv este bine sã îl lãsãm sã îsi facã treaba panã la capãt, chiar dacã stim cã expunerea în desfãsurare nu o sã iasã bine.

• Dupã blocarea programului acesta trebuie închis si reîncãrcat, dar dupã aceste operatii refuzã sã se conecteze la camerã. Prin urmare camera trebuie resetatã, dar deoarece ea a rãmas în modul de lucru PC, nu mai acceptã comenzi de la buton. Singura modalitate este întreruperea alimentãrii, lucru contraindicat de producãtorul ei - încãlzirea bruscã poate distruge unii pixeli. Dar nu avem de ales, asa cã decuplãm alimentarea. Dacã tot o facem ar fi bine ca sã o reconectãm imediat (1-2 secunde)- am încercat aceastã variantã dar chiar si dupã resetare, programul a refuzat sã se conecteze la cipul încã rece. Programul s-a reconectat numai dacã am lãsat camera decuplatã cateva minute dar, încãlcand astfel recomandãrile fabricantului.
  Am gãsit pe aceastã temã un articol al unui astronom intrigat de acest Safe thermal shutdown, care a luat legãtura cu producãtorii chip-ului furnizat de Texas Instruments si care au spus cã nu au fãcut nici un avertisment firmei Meade, care asambleazã camera, cu privire la unele riscuri care apar la încãlzirea rapidã!!!

• Dacã se foloseste camera ca autoguider în regimul stand-alone si se doreste conectarea la calculator, apare din nou refuzul de conectare. Aici este mai simplu, deoarece, se poate face un safe thermal shutdown din butonul camerei, dupã care se poate face conectarea.