4 ianuarie 2003 - Am incercat sa fotografiez meteori din curentul Quadrantide

4 ianuarie 2003 film 400 ISO f=35 mm La ora 2.00 T.L.R. curentul meteoric Quadrantide trebuia sa ajunga la maxim. Noaptea fara Luna si cerul senin au fost suficiente pentru a ma determina sa ies in afara orasului. Am urmarit cerul intre orele 1.30 si 2.15. Deoarece ma ocupam si de aparatul fotografic am reusit sa vad numai 3 meteori, dar nu am reusit sa prind nici unul in campul aparatului. Prima fotografie am facut-o spre constelatia Gemenii. In timpul expunerii a trecut un meteor prin Carul Mic asa ca am indreptat aparatul spre Polara sa iasa macar o miscare diuna. In final am facut cateva expuneri la constelatii din care am ales cea spre Orion.

t=10min t=15min t=20s

Leonide 2002

19 noiembrie 2002 Ora 4.20 dimineata. Cerul partial acoperit de nori si Luna stralucitoare la apus nu ofereau conditii ideale pentru fotografie. Cu toate acestea nu am dorit sa ratez acesta ultima sansa de a observa o "furtuna" de meteori din curentul denumit Leonide - mai ales ca in anii trecuti timpul a fost nefavorabil. Asa ca m-am urcat in masina si am plecat spre Padurea Ceala. La ora 4.30 eram in masina iar spectacolul era in desfasurare, meteorii brazdand sporadic cerul pana aproape de orizont. Ardeam de nerabdare sa instalez aparatul de fotografiat si cand totul a fost pregatit am constatat cu uimire ca bateriile din Pentax si-au incheiat activitatea. Nu-i nimic, eram pregatit si pentru asta, tocmai imi cumparasem un Practika antic (second hand) cu care inca nu facusem nici o fotografie. Asa ca in loc sa stau cu ochii pe cer am inceput sa pun filmul in acest aparat. Am reusit intr-un sfarsit sa pornesc expunerile si din acest moment am ramas numai in compania meteorilor si a bufnitelor care isi terminau vanatoarea pe campul din apropiere. La ora 6 norii au inceput sa acopere cea mai mare parte din cer si m-am indreptat spre casa. Am facut in jur de 26 de expuneri de 1-3 minute (nu am avut curajul sa depasesc 3 minute din cauza cerului prea luminos si a filmului sensibil) si am observat peste 100 de meteori (este o estimare, nu i-am numarat). Dimineata m-am dus sa developez filmul , dar dezamagire totala- pe film nu aparea nimic. Asa ca am scos toate pozitiile si asa au aparut 4 meteori firavi in 3 fotografii - nici pe departe la ce ma asteptam deoarece trebuia imi reuseasca cel putin 20 de pozitii. Cei drept trebuia sa ii atentionez pe cei care au prelucrat filmul sa introduca luminozitate mica si contrast mare, deoarece ei l-au lasat la automat si au iesit de parca ar fi fost facute ziua. O sa incerc sa refac cateva imagini in viitorul apropiat. film Fuji 400 f=50mm diafragma= 1.8 (poate ca a fost cam deschisa!) imaginile au fost prelucrate cu Adobe Photoshop. Branco ARSENOV

Alinierea planetelor si conjunctii

Prima imagine este o sectiune din fotografia de mai jos, iar a doua o harta a pozitiei planetelor in 1 Mai 2002.

Din stanga sus spre dreapta jos, se pot identifica: Jupiter, Saturn , Marte, Venus si Mercur, adica toate planetele vizibile cu ochiul liber de pe Pamant, sub un unghi de numai 33⁰. In stanga jos fata de planeta Venus se gaseste Aldebaran formand un triunghi aproape echilateral cu Saturn. In stanga imaginii avem gigantica rosie Betelgeuse din Orion. O asemenea aliniere va mai avea loc numai peste 40 de ani!
1 MAI 2002, ora 21.40
F=35mm, t=5s, ISO 400, foto: Branco ARSENOV

	Luna, Marte, Venus si Jupiter 14 mai 2002 t=2s, f=50mm, ISO 400, foto: Branco ARSENOV La dreapta Lunii este Marte, apoi spre stanga Venus si in pe aceeasi directie deasupra copacului Jupiter. Pata albastra din mijloc este probabil un avion, la fel ca si cea din stanga Lunii. Se poate observa ca fata de situatia din 1 mai Venus a trecut intre Marte si Jupiter, iar Saturn nu mai apare fiind undeva mai jos de Luna in stratul de nori.
	Venus, Luna si Jupiter 15 mai 2002 t=2s, f=50mm, ISO 400, foto: Branco ARSENOV Dupa numai 24 de ore Luna a trecut intre Venus si Jupiter.
	Venus si Luna 13 iulie 2002 t=10s, f=50mm, ISO 100, foto: Branco ARSENOV

Fulgere

Acest grupaj de 4 fotografii a fost realizat in seara zilei de 16 iulie 2002 pe film de 100 (ISO) - Branco ARSENOV. Intr-o seara sau noapte cu fulgere se urmareste regiunea de cer in care acestea se repeta cu o frecventa mare, se indreapta aparatul de fotografiat in zona respectiva, se apasa butonul declansator - din acest moment orice apare in fata aparatului va fi inregistrat pe film. Dupa ce a aparut fulgerul in campul aparatului oprim expunerea. Pentru imaginea din dreapta am asteptat 7 secunde, pentru altele 20-40 de secunde si au fost pozitii pentru care nu am avut nici un fulger timp de peste 90 de secunde situatie in care am oprit expunerea deoarece lumina cerului de seara pentru asemenea timp de expunere voaleaza cliseul - din acest motiv este preferabil de lucrat noaptea deoarece se pot realiza expuneri mult mai lungi. Daca sunteti pregatiti si va pare usor mai ramane un impediment.... o sa constatati ce rar avem seri sau nopti cu fulgere!

Miscarea aparenta a stelelor

Timp de expunere = aproximativ 60 minute Obiectivul era complet aburit cand am oprit expunerea, motiv pentru care nu ma asteptam sa iasa ceva. Branco Arsenov 10.10.2001

Luna

24 mai 1999 LX50 400 ISO foto: Csaba Major In partea de sus, de la dreapta spre stanga se pot distinge Craterele Copernicus, Eratosthenes si Muntii Apenini.

In urmatoarele trei fotografii am vizat Muntii Caucaz si Valea Alpinã, puterea de marire fiind din ce in ce mai mare :

LX50 în focar	LX50 proiectie prin ocularul de 25 mm	LX50 cu lentile Barlow
9.06.2000 foto: Csaba MAJOR	9.06.2000 foto: Csaba MAJOR	9.06.2000 foto: Csaba MAJOR

Deep space

Aici nu ne putem lãuda cu prea multe reusite. La început am fãcut multe filme dar deoarece rezultatele au fost sub asteptãrile noastre am decis sã ne oprim si sã studiem cu mai multã atentie tehnica fotografiei astronomice.

Începand cu luna octombrie 2000 am început testele pentru fotografie ghidatã cu camera digitalã. Am simulat expunerile si am urmarit corectiile pe care le face camera. In unele nopti rezultatele au fost chiar foarte bune in sensul ca steaua de ghidaj era mentinuta oricat de mult iar corectiile nu depaseau valoarea 4 (pe scara 0-9) - in carti se recomanda sa nu depaseasca valoarea 2! Totusi aceste teste au fost facute pe stele stralucitoare la care era suficient un timp de expunere scurt. In cazul real ghidarea trebuie facuta pe stele slab luminoase folosind deci timpi de expunere mult mai lungi, ceea ce va duce la corectii mai mari. Probabil ca in afara orasului, in conditiile unui cer senin, stelele slab luminoase sa fie suficient de stralucitoare pentru ghidaj.

La prima incercare in afara orasului am incercat numai ghidarea manuala si mai jos sunt primele doua imagini (dezastruoase), in care am cautat sa vedem daca obtinem imagini "punctiforme" (circulare) pentru stele si nu neaparat nebuloasa vizata.

M42 , t=1 minut Branco ARSENOV , 10.10.2001	M42 , t=3 minute Rares TROCAN , 10.10.2001

Este evident ca alinierea telescopului a fost foarte aproximativa in seara respectiva, deoarece am facut enorm de multe corectii din telecomanda (cam ca si la jocurile pe calculator), dar ceea ce ne sperie este ca acestea se vad in fotografii. Chiar si in expunerea de 1 minut, in care steaua de ghidaj nu cred a iesit din patratelul reticulului iluminat al ocularului de 12 mm, se vad foarte clar miscarile telescopului. ----------->

Concluzia care se impune este ca alinierea polara trebuie sa fie precisa, motiv pentru care vom incerca sa aplicam in viitor metoda drift-ului (asa vom vedea si daca boroscopul este bine etalonat !).

Soarele

Aceste patru imagini au fost realizate in 8 august 2002 cand pata mare din imagine era vizibila chiar si cu ochiul liber (observarea se face prin ochelari de eclipsa). Diametrul petei mari este de aproximativ 140000 km, deci de 11 ori mai mare decat diametrul Pamantului !!!

film 100 ISO 8 august 2002 telescop LX50 f=2500mm foto: Branco ARSENOV filtru solar clasa B

cu focal reducer t=1/500 s	in focar t=1/350 s	Proiectie prin ocularul de 25 mm - lungime minima t=1/50 s	Proiectie prin ocularul de 25 mm - lungime maxima t=1/30 s

Pete solare t=1/250 s LX50 + focal reducer 100 ISO mai 1999 filtru solar: clasa B